Comisia Europeană propune o flexibilizare a modului în care constructorii auto vor trebui să respecte regulile de emisii din 2035. Reducerea obligatorie a emisiilor medii la țeava de evacuare ar coborî de la 100% la 90%, iar diferența de 10% ar putea fi compensată prin oțel cu emisii reduse produs în Uniunea Europeană și credite asociate e-fuels și biocombustibililor.
Imaginea oficială „Electric car production – France”, publicată de Comisia Europeană. Fotografia ilustrează tema articolului, iar utilizarea rămâne supusă condițiilor portalului Comisiei.
Schimbarea ar fi importantă, dar nu este încă lege. Regulamentul european aflat în vigoare stabilește o reducere de 100% a emisiilor medii la țeava de evacuare pentru mașinile și camionetele noi înmatriculate din 2035. Propunerea trebuie discutată și aprobată de Parlamentul European și Consiliul UE înainte să poată modifica textul actual.
Ce înseamnă flexibilizarea
Ținta se aplică mediei flotei unui producător, nu fiecărui automobil în parte. În principiu, o companie ar putea vinde un număr limitat de modele cu motor termic sau hibrid dacă media tuturor mașinilor noi respectă forma finală a regulamentului și dacă sunt îndeplinite mecanismele de compensare. Acest lucru nu ar însemna că orice motor pe benzină sau motorină ar putea fi comercializat fără limite după 2035.
În fișa Comisiei sunt menționate electricele cu baterie, automobilele pe hidrogen, PHEV-urile, modelele cu range extender, hibridele ușoare și unele motoare termice alimentate cu combustibili regenerabili. Lista descrie opțiunile pe care propunerea vrea să le păstreze deschise. Nu aprobă automat fiecare tehnologie, fiecare combustibil sau fiecare model.
Cum ar funcționa compensarea
Pentru partea de 10%, constructorii ar putea folosi oțel cu emisii reduse fabricat în UE sau credite provenite din utilizarea unor e-fuels și biocombustibili eligibili. Sistemul leagă politica auto de industria siderurgică și de piața combustibililor regenerabili. Pentru a evita dubla numărare, regulamentul final ar trebui să stabilească originea materialelor, intensitatea emisiilor, eligibilitatea combustibililor și modul de calcul al creditelor.
Este importantă diferența dintre emisiile directe și compensarea de flotă. O mașină care elimină CO₂ prin țeava de evacuare nu devine un automobil cu emisii zero doar pentru că producătorul are credite legate de oțel sau combustibili. În cazul final, clientul va avea nevoie de etichete clare pentru a înțelege diferența dintre performanța tehnică a mașinii și calculul juridic al producătorului.
De ce a intervenit Comisia
Comisia explică propunerea prin schimbările rapide din industrie și prin concurența internațională. Producătorii investesc în baterii, software, uzine și infrastructură, dar cererea pentru mașini electrice diferă mult între țările europene. Prețul, încărcarea acasă, politicile pentru mașinile de companie și accesul la finanțare influențează tranziția.
Pachetul auto prezentat de Comisie este mai larg decât modificarea țintei din 2035. El include măsuri pentru flotele corporative, etichete auto revizuite, o strategie pentru baterii și o propunere de simplificare administrativă. Comisia menționează și 1,8 miliarde de euro pentru un lanț de producție a bateriilor realizat integral în UE.
Înaintea propunerii pentru 2035, UE a introdus o flexibilitate pe termen scurt. Pentru obiectivele din 2025, 2026 și 2027, conformitatea producătorilor poate fi evaluată pe media celor trei ani. Această măsură nu schimbă automat obiectivul din 2035, ci oferă timp suplimentar industriei pentru atingerea țintelor apropiate.
Ce se întâmplă cu hibridele
Dacă propunerea va fi adoptată, PHEV-urile și unele hibride ar putea rămâne în oferta constructorilor. Eficiența lor reală depinde însă de încărcare și utilizare. Un PHEV condus cu bateria încărcată poate avea emisii mai mici decât aceeași mașină folosită aproape permanent cu motorul termic. Un model cu range extender sau un motor alimentat cu e-fuels depinde, la rândul său, de disponibilitatea și costul combustibilului eligibil.
Electricele cu baterie ar rămâne esențiale. O medie de flotă cu o reducere de 90% ar necesita în continuare un volum mare de automobile fără emisii la evacuare. Prin urmare, propunerea schimbă traseul de conformare, dar nu transformă piața într-una în care electricele devin opționale.
Pentru cumpărători, regulile de flotă nu reprezintă o listă finală de modele permise după 2035. Disponibilitatea va depinde de omologare, taxe naționale, programe pentru flote, costuri și strategie comercială. Comisia nu a publicat o listă de modele care vor continua și nici un calcul final al impactului asupra prețurilor.
Propunerea trebuie aprobată
Parlamentul European și Consiliul vor analiza documentul și pot modifica textul. Forma finală poate fi diferită de propunerea Comisiei, iar data aplicării nu este încă stabilită. Nu este corect să spunem că UE a anulat deja ținta de emisii zero pentru 2035.
Faptele confirmate sunt mai precise: regula de 100% rămâne în vigoare, Comisia propune o țintă de 90%, iar diferența ar urma să fie compensată prin mecanisme legate de oțel european cu emisii reduse și combustibili regenerabili. Rămân deschise detaliile creditelor, definițiile tehnice, calendarul și gama efectivă de modele.
Pentru industria auto, flexibilizarea este o perioadă de respiro și o încercare de a păstra mai multe tehnologii în tranziție. Pentru șoferii din România, efectul se va vedea în ofertă, taxe și programele de sprijin numai după adoptarea regulamentului european și a măsurilor naționale.
