Un proiect de lege discutat în Statele Unite, conceput pentru a limita tehnologia auto asociată Chinei, poate ajunge să afecteze Mercedes-Benz. Motivul este pragul de 15% propus pentru participația sau controlul exercitat de entități din state considerate adversare. Grupuri chineze precum Geely și Beijing Automotive dețin împreună aproape 20% din Mercedes-Benz, potrivit informațiilor citate în dezbaterea despre proiect.
Situația este neobișnuită deoarece Mercedes-Benz este un constructor german cu o prezență industrială consistentă în SUA. Compania produce SUV-uri în Alabama pentru mai multe piețe și are o fabrică de autoutilitare în Carolina de Sud. Ținta politică declarată este influența Chinei asupra vehiculelor conectate și asupra datelor generate de acestea, însă criteriul privind acționariatul poate include și o marcă non-chineză.
Ce conține proiectul
Government Publishing Office a publicat versiunea raportată în Senat a „Connected Vehicle Security Act of 2026”. Textul propune interzicerea importului, producției, vânzării, revânzării sau introducerii în comerțul interstatal american a anumitor vehicule conectate începând cu 1 ianuarie 2027. Pentru software-ul acoperit este prevăzut același termen, iar pentru hardware-ul sistemelor de conectivitate data propusă este 1 ianuarie 2030.
Proiectul enumeră China, Rusia, Iran și Coreea de Nord ca state acoperite. Definiția vehiculului conectat este largă: intră vehiculele destinate drumurilor publice care folosesc hardware și software capabile să comunice prin rețele celulare, satelit, Wi-Fi, comunicații dedicate sau alte conexiuni fără fir. Prin urmare, prevederea nu se referă exclusiv la mașini electrice, modele autonome sau produse ale unor mărci chinezești.
O secțiune importantă tratează controlul companiei. Un producător poate intra în sfera legii dacă peste 15% din capital, drepturile de vot, reprezentarea în consiliu sau alte indicii de control sunt deținute direct ori indirect de o entitate organizată sau cu sediul principal într-un stat acoperit. Formularea este mai extinsă decât o interdicție pentru automobilele importate din China.
De ce este menționat Mercedes-Benz
Motor1 a relatat că Geely și Beijing Automotive dețin împreună aproape 20% din Mercedes-Benz. În același timp, grupul german are fabrici importante în Statele Unite. Uzina din Alabama produce SUV-uri, iar fabrica din Carolina de Sud este specializată în autoutilitare. O regulă bazată pe țara de origine a mașinii nu ar fi suficientă pentru a include Mercedes; o regulă bazată pe acționariat poate avea acest efect.
O participație financiară nu înseamnă automat control operațional. Directorul general Ola Källenius a susținut că participațiile chineze sunt pasive și financiare. El a spus că investitorii nu acționează coordonat cu Beijingul și nu sunt reprezentați în consiliul companiei. Acestea sunt argumentele Mercedes-Benz, dar nu reprezintă încă o interpretare juridică definitivă a proiectului.
Disputa are și o componentă de politică industrială. Senatorul Ted Cruz a afirmat că General Motors face lobby pentru pragul de proprietate pentru a scoate un rival de pe piața americană. Afirmația nu a fost verificată independent. Ea arată însă că un text prezentat ca măsură de securitate a datelor este negociat și prin prisma concurenței dintre constructori.
Cum ar putea evita Mercedes pragul
Mercedes-Benz susține ridicarea limitei de la 15% la 25%. Dacă restul proiectului ar rămâne neschimbat, această modificare ar lăsa participațiile raportate sub prag și nu ar necesita schimbarea structurii acționariatului.
Senatorul Bernie Moreno, unul dintre principalii promotori ai legii, a discutat și despre derogări. Acestea ar putea permite Mercedes-Benz să continue să opereze până când autoritățile analizează situația companiei și conformitatea cu cerințele. Proiectul prevede proceduri de autorizare atunci când Departamentul Comerțului stabilește, pe baza unei evaluări scrise, că nu există un risc nejustificat de extragere a datelor, manipulare la distanță, afectare a infrastructurii critice sau alt risc pentru securitatea națională.
Rand Paul nu susține neapărat soluția excepțiilor largi. El a avertizat că o limită de 15% poate afecta Mercedes-Benz, Aston Martin și Lotus, chiar dacă aceste mărci nu sunt chinezești. O derogare poate rezolva un caz individual, dar mută o parte din decizie de la Congres către autoritățile administrative.
Potrivit Motor1, votul definitiv a fost amânat pentru luna noiembrie, după revenirea Senatului din pauză. Dacă proiectul ar fi adoptat în forma actuală, Mercedes-Benz ar avea până în 2030 pentru a-și adapta acționariatul. Termenul este condiționat de forma finală a legii și de parcursul ei prin Congres.
Software, hardware și regula deja existentă
Proiectul separat pe termene software-ul și hardware-ul. Integrarea software-ului acoperit într-un vehicul conectat ar fi interzisă din 2027, iar hardware-ul sistemelor de conectivitate ar intra sub interdicție din 2030. Textul încearcă să împiedice și ocolirea regulilor prin redenumire, rebranding sau restructurare.
Departamentul Comerțului are deja o regulă finală privind lanțul de aprovizionare pentru vehicule conectate. Bureau of Industry and Security consideră că anumite hardware-uri și programe cu legături suficiente cu China sau Rusia pot permite colectarea datelor personale, accesul neautorizat sau manipularea de la distanță. Regula existentă aplică interdicții software pentru vehicule din anul-model 2027 și interdicții hardware pentru anul-model 2030, cu proceduri de declarații de conformitate, autorizări și opinii consultative.
Proiectul din Senat ar adăuga un criteriu explicit privind proprietatea producătorului și ar include Iranul și Coreea de Nord. Regula administrativă se concentrează în principal pe tehnologia și furnizorii sistemelor de conectivitate și conducere automatizată.
Ce ar însemna pentru cumpărători
Proiectul nu interzice în prezent Mercedes-Benz în Statele Unite. Votul nu este final, pragul de 15% poate fi modificat, iar sistemul de derogări și termenul de conformare din 2030 sunt încă negociate. Chiar dacă textul ar deveni lege, efectul practic ar depinde de definițiile finale și de regulile de aplicare ale Departamentului Comerțului.
Pentru cumpărători, consecințele ar apărea la vehiculele importate sau vândute în viitor și la tehnologiile integrate în acestea. Legea nu ar transforma automat toate Mercedes-urile aflate deja pe șosele în vehicule interzise. Ea vizează în principal comerțul viitor, software-ul și hardware-ul încadrate în definițiile proiectului și producătorii care depășesc pragurile stabilite.
Faptele confirmate sunt existența proiectului, pragul propus de 15%, participațiile chineze raportate în cazul Mercedes-Benz și amânarea votului. O interdicție pentru Mercedes-Benz nu a fost adoptată, iar forma finală a legii nu este cunoscută.
