Imagine: Mercedes-Benz Group. Fotografia oficială prezintă producția de caroserii la Bremen. Nu identifică o fabrică selectată pentru închidere; compania nu a nominalizat nicio unitate.
Mercedes-Benz oprește investițiile suplimentare în amplasamentele germane până când conducerea și reprezentanții angajaților găsesc o soluție pentru costuri. Compania va examina mai detaliat și închiderea unor fabrici, dar nu a aprobat o asemenea măsură, nu a publicat numele unor unități și nu a oprit producția curentă.
Michael Schiebe, directorul de producție, a legat decizia de lipsa unui „culoar de soluție” după negocieri cu Consiliul general și IG Metall. Britta Seeger, responsabilă de personal, spune că închiderile trebuie evitate, însă conducerea vrea să stabilească ce amplasamente își mai poate permite în actuala structură de costuri.
Capitalul viitor devine instrument de negociere
Înghețarea privește investițiile viitoare, nu funcționarea imediată a liniilor. Mercedes nu a explicat ce proiecte deja aprobate continuă, ce contracte sunt revizuite și cât capital este reținut. Afirmația trebuie separată de o anulare completă a programelor germane.
Pentru o fabrică, absența următoarei investiții poate conta mai mult decât producția din luna curentă. Un model nou presupune prese, roboți, software, logistică și instruire. O unitate de propulsie are nevoie de bani pentru trecerea către motoare electrice, axe sau baterii. Fără aceste proiecte, activitatea poate scădea după ciclul produselor existente.
IG Metall și Consiliul general cer tocmai perspective obligatorii pentru produse și investiții. Ei spun că sunt pregătiți să negocieze, dar nu acceptă formula „concesii sau închideri”. Conducerea folosește suspendarea capitalului pentru a cere o decizie mai rapidă privind productivitatea.
Ce fabrici sunt în discuție
Schiebe avertizase în septembrie că lipsa economiilor poate duce la închiderea unei fabrici germane de automobile și a unei fabrici de propulsie. Mesajul din noiembrie face analiza mai concretă, fără să identifice amplasamentele.
Mercedes are uzine de automobile la Bremen, Rastatt și Sindelfingen. Rețeaua de propulsie și componente include Affalterbach, Berlin, Hamburg, Kamenz și Untertürkheim, plus Kölleda și Arnstadt. Utilitarele sunt produse la Düsseldorf și Ludwigsfelde. Niciuna nu poate fi descrisă drept condamnată pe baza informațiilor publice.
Bremen tocmai a integrat GLC electric pe aceeași linie cu versiuni termice și hibride. Sindelfingen produce automobile de clasă superioară în Factory 56, iar Rastatt este asociată gamei compacte. Rolurile și costurile diferă; o listă speculativă ar ignora aceste diferențe.
Conflictul privind cele 35 de ore
Conducerea a discutat creșterea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore fără o majorare proporțională a salariului. Sunt vizate și participarea la profit, beneficii voluntare, plata concediului și prima de Crăciun. Pentru IG Metall, programul de 35 de ore este o limită centrală.
Schiebe afirmă că o oră de producție poate costa în Germania de până la cinci ori mai mult decât în unele unități est-europene. Compania nu a publicat o defalcare pe fabrici a salariilor, energiei, utilizării echipamentelor și productivității, astfel încât raportul nu poate fi verificat independent din datele prezentate.
În paralel, IG Metall cere o creștere salarială de 5% în negocierile pentru industria metalurgică și electrică. Seeger consideră cererea incompatibilă cu presiunea actuală asupra costurilor. Negocierea colectivă de sector și programul intern Mercedes se influențează, dar rămân procese distincte.
Profit există, marja diviziei auto este redusă
În trimestrul al treilea, Mercedes-Benz Group a raportat venituri de 30,7 miliarde de euro, EBIT de 1,77 miliarde și profit net de 1,52 miliarde. EBIT-ul ajustat a scăzut cu 15% față de anul anterior.
Divizia Mercedes-Benz Cars a avut o marjă ajustată de 2,5%, iar vânzările globale au coborât cu 8%, la 407.232 de automobile. China a tras rezultatul în jos. În Europa, vânzările au crescut cu 5%, în Germania cu 13%, iar în SUA cu 6%. Criza de cost nu trebuie confundată cu o scădere identică pe toate piețele.
Investițiile în echipamente împreună cu cercetarea și dezvoltarea diviziei auto au scăzut cu 11% în primele nouă luni. Costurile fixe sunt cu aproximativ 25% sub nivelul din 2019, potrivit companiei. Din decembrie va fi reluat un program de plecări voluntare pentru funcțiile indirecte din Germania.
Planul de producție favoriza deja eficiența
Strategia publicată în februarie fixează capacitatea germană la aproximativ 900.000 de automobile, iar Kecskemét, în Ungaria, poate ajunge la 400.000. Capacitatea globală ar trebui ajustată la 2,2 milioane de unități până în 2028.
Mercedes urmărește un cost de producție per mașină cu 10% mai mic din 2027 față de 2024. Metodele enumerate sunt automatizarea, inteligența artificială, utilizarea mai bună a echipamentelor, energia și logistica. Investițiile atinseseră deja un vârf în 2025 și urmau să scadă în 2026, însă înghețarea germană este o etapă nouă, legată direct de negociere.
Protecția până în 2034 are limite
Acordul „Zukunftssicherung 2035” exclude concedierile operaționale până la sfârșitul lui 2034. El protejează angajații, dar nu atribuie automat un model nou fiecărei fabrici și nu garantează menținerea exactă a rețelei.
O închidere ar presupune discuții despre transferuri, plecări voluntare, reconversie și planuri sociale. Mercedes nu a explicat cum ar aplica scenariul în raport cu acordul. De aceea, nu există acum un număr credibil de posturi care ar dispărea.
România este parte din lanțul GLC
Sebeș produce unități electrice pentru GLC-ul electric asamblat la Bremen, iar Cugir face parte din rețeaua românească Mercedes. Înghețarea investițiilor germane nu confirmă o mutare de proiecte în România și nici o reducere de personal aici.
Orice efect ar depinde de fabrica aleasă, modelul mutat și volumul viitor. Până la o decizie, legătura românească arată interdependența rețelei europene, nu un rezultat deja stabilit.
