Imagine oficială Mercedes-Benz Media, publicată în materialul companiei despre dezvoltarea sistemelor de propulsie.
Mercedes-Benz dezvoltă noi chimii pentru bateriile electrice
Mercedes-Benz lucrează la mai multe tipuri de celule pentru viitoarele mașini electrice. Compania urmărește o densitate energetică mai mare, timpi de încărcare mai mici, performanțe mai bune și un consum redus de materii prime. Programul include chimii pe bază de mangan, dar și baterii solid-state testate cu Factorial Energy și ProLogium.
Anunțul publicat pe 27 octombrie 2026 este o actualizare tehnică, nu lansarea unei baterii pentru un model de serie. Mercedes-Benz nu a indicat un automobil anume, o capacitate de pachet, o autonomie oficială sau o dată de comercializare pentru aceste tehnologii.
LMO/NMC și LNMO
Una dintre direcții combină oxidul de litiu și mangan, numit LMO, cu o chimie NMC pe bază de nichel, mangan și cobalt. Mercedes-Benz spune că un procent mai mare de mangan ar putea reduce folosirea nichelului și cobaltului și ar putea păstra un echilibru între densitate energetică și cost. Este o platformă aflată în dezvoltare, nu o specificație confirmată pentru o mașină Mercedes-Benz disponibilă la vânzare.
Constructorul lucrează și la LNMO, oxidul de litiu, nichel și mangan. Potrivit companiei, această chimie ar putea elimina cobaltul și ar necesita mai puțin nichel decât NMC. Mercedes-Benz menționează funcționarea la tensiuni de până la 5 volți ca parte a potențialului tehnologic. Cifra nu reprezintă o specificație omologată pentru un model de serie.
Compania estimează că LNMO ar putea oferi un avantaj de autonomie de până la 30% față de LFP la aceeași greutate și într-un spațiu similar. Este o posibilitate prezentată de producător, nu un rezultat WLTP. Pentru o comparație reală ar fi necesare date despre capacitatea bateriei, masa automobilului, aerodinamică, temperatură și software.
Ce schimbă chimia celulei
Chimia influențează energia stocată, puterea de încărcare, comportamentul la rece și la cald, durata de viață și costul materialelor. Densitatea energetică mai mare poate permite un pachet mai mic pentru aceeași autonomie sau mai mulți kilometri în același spațiu. Totuși, bateria este doar una dintre componentele care determină consumul unui automobil.
O celulă LNMO de înaltă tensiune ar necesita compatibilitate cu izolarea, invertorul, sistemul de management al bateriei și circuitul termic. Înainte de folosirea pe drum, chimia trebuie testată la încărcări repetate, temperaturi diferite, solicitări mecanice și situații de avarie. Rezultatele de laborator nu sunt suficiente pentru omologarea unui pachet auto.
Reducerea cobaltului și nichelului poate diminua dependența de anumite materii prime, dar nu elimină toate problemele lanțului de aprovizionare. Litiul, manganul, cuprul, grafitul și alte materiale rămân necesare. Costul final depinde și de randamentul fabricii, forma celulei, asamblare și volumul produs.
Baterii mai mici și mai ușoare
Mercedes-Benz spune că vrea sisteme de baterii mai compacte și mai ușoare, cu performanțe cel puțin egale. Un pachet mai mic poate lăsa mai mult spațiu pentru interior, zone de deformare, răcire sau depozitare. O masă mai redusă poate scădea energia consumată la rulare, însă efectul depinde de întregul vehicul.
Programul este legat de dezvoltarea unei arhitecturi electrice modulare. Mercedes-Benz tratează bateria, motorul electric, gestionarea temperaturii, încărcarea și software-ul ca pe un singur sistem. Constructorul spune și că extinde arhitectura de 800 de volți către segmente mai mari și dezvoltă intern unitatea electrică EDU 2.0.
Această abordare contează pentru utilizator. Puterea de încărcare nu depinde doar de celule, ci și de pachet, răcire, încărcător și stație. Autonomia depinde de capacitatea utilizabilă, masă, anvelope, viteză, temperatură și aerodinamică. O chimie nouă poate îmbunătăți un parametru și poate impune cerințe noi pentru altul.
Testele solid-state continuă
Mercedes-Benz lucrează la baterii solid-state cu Factorial Energy și ProLogium. Împreună cu Factorial, a dezvoltat o baterie litiu-metal care a fost testată într-un vehicul de dezvoltare bazat pe EQS. Compania spune că prototipul a parcurs 1.205 kilometri între Stuttgart și Malmö fără reîncărcare. Rezultatul aparține unui demonstrator și nu este o autonomie omologată pentru un model de serie.
În paralel, Mercedes-Benz testează celule solid-state de generație următoare, inclusiv tehnologia Gen4 de la ProLogium. Sunt evaluate performanța, siguranța și proprietățile termice, pentru a vedea dacă soluția are potențial pentru producția de serie. Nu există încă un model nominalizat, o capacitate sau un calendar confirmat.
Cele două programe nu trebuie amestecate. Factorial și ProLogium folosesc tehnologii și condiții de testare diferite. Distanța parcursă cu prototipul Factorial nu poate fi atribuită celulelor ProLogium Gen4.
De la celulă la mașină
Pentru ca o celulă să ajungă într-un automobil, constructorul trebuie să valideze modulul, pachetul, răcirea, electronica de control, protecția la impact, durabilitatea și procesul de producție. Calitatea trebuie să fie repetabilă, iar costul trebuie să fie compatibil cu segmentul vehiculului.
Prin urmare, anunțul Mercedes-Benz descrie un program de cercetare mai larg, nu un produs gata de showroom. Următoarele confirmări utile ar fi prezentarea unui vehicul demonstrator, publicarea unor teste cu metodologie clară sau anunțarea unui model de serie. Până atunci, direcțiile sunt confirmate, dar rezultatul comercial și calendarul rămân necunoscute.
